După o nouă serie de atacuri devastatoare din partea Statelor Unite și a Israelului, președintele american Donald Trump a lansat amenințări directe la adresa Iranului, promițând o „distrugere totală” și „moarte sigură” pentru ținte și grupuri de oameni care, până acum, scăpaseră de atacuri. ”Iranul va fi bătut crunt”, a scris Trump pe platforma sa, Truth Social, avertizând că ofensiva de sâmbătă va lovi „extrem de dur”.
”Din cauza comportamentului inacceptabil al Iranului, există regiuni și grupuri de oameni care, deși nu au fost vizate până acum, sunt serios luate în calcul pentru distrugere totală și moarte sigură”, a adăugat el în mesaj. Postarea a apărut la scurt timp după declarațiile președintelui iranian Masud Pezeshkian, care în dimineața aceleiași zile stabilise anumite condiții pentru a pune capăt atacurilor cu rachete asupra țărilor vecine.
Trump: Iranul va fi perdantul regiunii
Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Donald J. TrumpImagine: Andrew Caballero-Reynolds/AFP/Getty Images
Pezeshkian afirmase anterior că Iranul nu va mai lansa rachete și nu va mai ataca țări vecine, atâta timp cât de pe teritoriul acestora nu pornesc agresiuni împotriva Iranului. Atacurile anterioare asupra vecinilor au fost „rezultatul situației haotice după moartea mai multor comandanți de rang înalt”.
Condițiile sale implică însă și interzicerea atacurilor asupra Iranului dinspre bazele militare americane din regiune. La doar câteva ore după declarație, mai multe state din Golf au raportat că au interceptat din nou rachete și drone. Trump a scris că această “scuză” vine doar datorită „atacurilor nemiloase” ale SUA și Israelului.
Iranul își dorea de fapt să preia controlul întregii regiuni, a susținut președintele american. Acum însă, țara este „perdantul” regiunii și va rămâne așa pentru multe decenii, „până se va preda sau, mai probabil, se va prăbuși complet”. Statele vecine i-ar fi mulțumit lui personal, a adăugat Trump.
Gărzile Revoluționare îl contrazic pe Pezeshkian
Gărzile Revoluției Islamice au declarat, conform agenției de presă Tasnim, în urma discursului lui Pezeshkian, că respectă, în acord cu instrucțiunile președintelui, interesele și suveranitatea națională ale țărilor vecine.
Iranul dispune şi de un număr important de drone, relativ ieftine şi care produc pagube importante, după cum se observă în această imagine din IsraelImagine: Roei Kastro/REUTERS
Totuși, toate bazele militare și interesele SUA și Israelului, fie ele pe apă, pe uscat și în aer, rămân ținte principale. Hardlinerii din țară l-au acuzat pe Pezeshkian că arată slăbiciune, că lezează mândria națională și că dăunează intereselor Iranului.
Cine și câtă muniție mai are?
Potrivit armatei israeliene, Teheranul a tras în ultimul timp doar circa 20 de rachete pe zi spre Israel. Acum o săptămână erau încă 90 de proiectilepe zi.
De altfel, populația din Israel se simte din nou ceva mai în siguranță, în condițiile în care, începând de joi, protecția civilă permite adunări de până la 50 de persoane, iar primele avioane încep să aterizeze pe aeroportul Ben Gurion din Tel Aviv. Iranul continuă să lanseze salve regulate de rachete balistice asupra țării, dar acestea au devenit mai puțin numeroase.
Inclusiv generalul american Brad Cooper, comandantul operațiunilor SUA în Orientul Mijlociu, a declarat că atacurile cu rachete balistice lansate din Iran au scăzut în total cu 90 la sută. Aceste cifre par susținute și de datele Ministerului Apărării din Emiratele Arabe Unite, potrivit căruia, în prima zi a războiului, Iranul a tras 137 de rachete balistice asupra țării din Golf, dar acum numărul lor se situează la sub zece.
Un dispozitiv de lansare pentru o rachetă “Patriot” (imagine din Germania)Imagine: picture alliance/dpa
Este greu de spus cu certitudine cât de mare mai este arsenalul de rachete al Iranului. Conform estimărilor, Republica Islamică dispunea înainte de război de până la 2000 de rachete balistice cu rază medie, plus 6000 până la 8000 de rachete cu rază mai scurtă. Este însă de presupus că atacurile Israelului și ale SUA le-au diminuat puternic stocurile.
Rachetele Iranului, pe lista de ținte primordiale
Indubitabil, limitarea semnificativă a capacităților militare ale Iranului presupune inclusiv eliminarea restului de stocuri. Această misiune s-ar putea însă dovedi net mai complicată, în condițiile în care o mare parte a arsenalului iranian este păstrată în spații subterane, săpate adânc în stâncă. Nu întâmplător, propaganda iraniană numește aceste complexe, din pricina mărimii lor, ”orașe cu rachete”, ascunse într-un larg complex de tuneluri.
Agențiile de presă internaționale notează, invocând surse anonime, că războiul din Iran a intrat într-o a doua fază, în care ținta principală o reprezintă exact distrugerea ”orașelor cu rachete” iraniene.
De altfel, forțele americane au reluat loviturile asupra infrastructurii militare iraniene, folosind bombardiere B-2 și bombe speciale capabile să străpungă buncăre din beton.
Bombardierele au lansat joi seară zeci de bombe cu focoase de aproximativ o mie de kilograme asupra unor poziții de rachete și instalații de producție. Aceste muniții concepute pentru a distruge infrastructură fortificată au mai fost utilizate și în atacurile de anul trecut asupra programului nuclear iranian.
Dispun americanii de rachete suficiente?
Un soldat american exersează încărcarea rachetelor în sistemul THAAD la baza aeriană Andersen (fotografie mai veche, din 2019)Imagine: Capt. Adan Cazarez/U.S. Army/abaca/picture alliance
Experți militari independenți reiterau sâmbătă că stocurile de rachete antiaeriene ar putea scădea periculos de mult dacă războiul din Iran se prelungește. Numărul exact al acestor rachete aflate la dispoziția SUA este secret. Ce se știe, însă, este că reumplerea stocurilor după război va dura mult. O atare situație ar putea oferi Chinei sau Rusiei un stimulent să testeze apărarea aeriană slăbită.
În special stocurile de muniție pentru sistemele de apărare antiaeriană THAAD și Patriot, care sunt esențiale pentru interceptarea rachetelor inamice, ar putea fi limitate. În ceea ce priveşte arsenalul de rachete Patriot, deosebit de versatile şi folosite atât în Ucraina, cât și în războiul de douăsprezece zile împotriva Iranului din vara anului trecut, acesta pare că nu a fost restabilit în totalitate.
Analiștii militari observă că strategia Teheranului constă în a majora prețul războiului pentru aliații Statelor Unite. Teheranul, spun ei, ar dori să sleiască de puteri aceste țări într-un război de uzură prin lovituri repetate.
Fapt este că roiurile combinate de drone și rachetele de croazieră sunt menite să deruteze și să suprasolicite apărarea. De altfel unii experți speculează că doborârea accidentală a trei avioane de vânătoare americane de către apărarea antiaeriană kuweitiană luni ar fi fost cauzată de nefuncționarea armonizată a sistemelor.
Până acum, Iranul a atacat de la distanță unsprezece țări din regiune, cărora li s-au adăugat Turcia și Azerbaidjan. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a reacționat calm, într-un discurs adresat națiunii, la racheta iraniană, interceptată de o navă de război americană în estul Mării Mediterane. Turcia, în acord cu aliații săi NATO, ”ia toate măsurile necesare”, iar „avertismentele în termeni clari” vizează prevenirea unor incidente similare, a spus Erdogan.
Operațiune israeliană în Liban
Locuitorii inspectează distrugerile provocate de operațiunea militară israeliană în Valea Bekaa la 07.03.2026 Imagine: Nidal Solh/AFP
În Liban, armata israeliană a efectuat, pe lângă atacurile aeriene, o operațiune surpriză nocturnă cu elicoptere militare. La capătul unor lupte grele au murit cel puțin 26 de persoane, inclusiv trei soldați ai armatei libaneze, relatează presa libaneză.
Ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a avertizat Libanul că va plăti ”prețul integral” dacă miliția Hezbollah continuă să amenințe Israelul. Guvernul de la Beirut nu și-a îndeplinit obligația din acordul de încetare a focului din noiembrie 2024 de a dezarma gruparea susținută de Iran, se arată într-un comunicat al Ministerului de Externe din Israel.
